Articole
Inregistrari 1 - 6 din 6
1. Cum scapam de stres la serviciu ? [Categorie: Articole Diverse ] [Publicat: 31/12/2008]
Cum scapam de stres la serviciu ? |
Cuvântul „stres” face de mult timp parte din vocabularul curent. Situaţii stresante întâlnim cu regularitate, zilnic astfel încât ne-am obişnuit într-o anumită măsură cu ele: de la căldura de afară şi până la faptul că cineva a cumpărat poate ultima pâine înaintea noastră. Dincolo de stresul cotidian, mult mai important şi intens este stresul produs fie direct fie indirect de muncă. Normal, cu atât mai mult cu cât munca ne ocupă o bună parte din zi, iar de activitatea desfăşurată depinde adesea traiul unei întregi familii. Specialiştii au întocmit o listă a celor mai stresante evenimente din viaţa unui om, iar evenimente precum concedierea, căutarea unui nou loc de muncă, schimbarea responsabilităţilor zilnice, restructurarea firmei, disputele cu colegii ori superiorii, orele de după program, pensionarea sunt situate foarte aproape de vârful acestei liste, datorită frecvenţei cu care pot să apară, şi datorită consecinţelor pe care le implică în plan personal. |
2. Inteligenţa Emoţională [Categorie: Articole Diverse ] [Publicat: 31/12/2008]
Inteligenţa Emoţională |
Un concept foarte vehiculat în ultima vreme este cel de inteligenţă emoţională, concept de altfel bine definit şi fundamentat în plan ştiinţific, mai ales de la apariţia lucrării lui Goleman, “Emotional Intelligence” în 1995. Practic prin acest concept se recunoaşte implicit dreptul omului la emoţionalitate, şi se aduce în discuţie problematica deciziei fundamentate emoţional. |
3. Munca in Echipa [Categorie: Articole Diverse ] [Publicat: 31/12/2008]
Munca in Echipa |
Disponibilitatea privind munca în echipă este o cerinţă curentă a anunţurilor de recrutare, iar prezenţa calităţilor necesare sau din contra lipsa lor, pot fi factori decisivi în angajarea unei persoane ori în menţinerea ei într-o organizaţie. Necesitatea muncii în echipă a devenit tot mai evidentă pe măsură ce politicile de resurse umane au evoluat şi companiile au început să ţină cont de nevoia de comunicare şi contact uman a propriilor angajaţi, conştientizând valoarea motivaţională superioară a dialogului şi susţinerii reciproce, într-o echipă. În plus, managementul de proiect a întârit acestă tendinţă, deoarece acest sistem implică realizarea unei echipe operative care se ocupă integral de rezolvarea unei probleme ori de menţinerea contactului cu un client. Munca în echipă prezintă numeroase avantaje: primele si cele mai evidente sunt cele legate de climatul afectiv pozitiv care se presupune a se constituie în echipă. Membrii unei echipe ajung să se cunoască foarte bine, conlucrând la depăşirea dificultăţilor curente. În plus diversitatea şi varietatea soluţiilor oferite creşte cel putin aritmetic cu fiecare membru. Lucrul în echipă poate fi de aceea extrem de motivant, deoarece fiecare proiect aduce cu sine experienţa contactului cu ceilalţi şi bucuria de a beneficia de sprijinul acestora. În felul acesta compania îşi fidelizează odată în plus angajaţii, pentru că nimic nu regretă oamenii mai mult la schimbarea unui loc de muncă decât lipsa unui fost coleg la noul loc de muncă. Dacă aceste legături ajung să fie puternice, confortul afectiv poate suplini şi compensa alte lipsuri inclusiv în salarizare. Iată de ce, lucrul în echipă este adesea folosit ca mijloc de combatere şi diminuare a rutinei zilnice. Nu salariul se constituie în cel mai important factor de motivare ci continutul muncii, natura sarcinilor curente şi modul în care această activitate, prestată 8-10 ore pe zi în fiecare zi, corespunde cel mai bine necesităţilor interne de creştere şi dezvoltare. Ce înseamnă o muncă rutinantă: este o muncă care nu aduce nimic nou în planul solicitărilor cognitive. Oamenii simt că se pot detaşa şi că pot aplica acelaşi pattern acţional în fiecare zi. La un moment dat chiar, anumite activităţi pot fi efectuate cu jumătate de atenţie, ceea ce lasă timp pentru meditaţie şi în paralel pentru întărirea convingerii că nu mai este nimic de învăţat şi deci că este timpul unei schimbări. În acest moment oamenii încep să caute să compenseze, urmărind să identifice diverse mijloace prin care pot depăşi plictiseala şi plafonarea. Astfel de debuşee pot fi discuţiile cu colegii sau microactivităţi (un joc pe PC, lectura unui ziar...) posibil de efectuat în momentele mai libere. Dacă mijloacele de compensare nu sunt suficiente, treptat se acumulează tot mai mult stres şi frustraţie în legătură cu jobul curent, intrându-se într-un cerc vicios. Discuţia cu un coleg, împărtăşirea problemelor pot însă diminua mult efectele negative ale rutinei. Pe de altă parte munca în echipă îşi poate avea şi reversul său, în cazul în care echipa e fost prost construită ori există conflicte. Faptul de a depinde de cineva poate fi destul de frustrant pentru unii, mai ales atunci când partenerii nu îşi respectă angajamentele, şi termenele sunt depăşite în lanţ, întârzierea amplificându-se continuu. Iată de ce se acordă atât de multă importanţă prezenţei unor calităţi absolut necesare acestui tip de organizare a muncii. Comunicarea, dialogul şi capacitatea de a interacţiona eficient, de a răspunde operativ cerinţelor altora, de a putea prelua creativ ideile din grup şi de a oferi în acelaşi timp, fără egosim suport celorlalţi sunt principalele cerinţe dar şi calităţi ale unui bun teamplayer. Răbdarea şi toleranţa privind stilul ori neajunsurile celorlalţi desăvârşesc acest profilul psihologic. Echipa înseamnă comunicare directă şi făţisă, obligând la asumarea constantă a responsabilităţii propriilor sarcini deoarece neîndeplinirea acestora e imediat sancţionată de grup. De obicei, de la început oamenii se declară ca fiind buni jucători de echipă, gata să facă faţă oricăror sarcini şi gata să dialogheze cu oricine, deschişi la ideile şi sugestiile altora. Un simplu test psihologic de extraversie şi comunicare poate însă infirma aceste afirmaţii, profilând o persoană care lucrează mai bine individual şi care preferă solitudinea. Iată de ce disponibilitatea exprimată trebuie să fie reală. Foarte apreciate astăzi sunt evenimentele grupate generic sub denumirea de teambuilding (construirea echipei) deoarece dincolo de aparenţe pot exista nemulţumiri în colectiv. În funcţie de disponibilităţile unei firme, se pot concepe programe complexe de aplanare a conflictelor şi de creştere a gradului de coeziune între oameni. Pe cât de bine pot funcţiona unele echipe, pe atât de rău pot funcţiona altele în care obstrucţionarea reciprocă ori invidia sunt situaţii curente. În concluzie, înţelegerea autentică a acestui concept şi aplicarea lui în practică, înseamnă beneficii reale de ambele părti: organizaţie, respectiv angajat. |
4. Munca in Strainatate [Categorie: Articole Diverse ] [Publicat: 31/12/2008]
Munca in Strainatate |
Munca în străinătate este astăzi o realitate. Libera circulaţie în spaţiul european, lipsa de atractivitate a unor meserii pentru vestici, ca şi nevoia economică de muncitori ieftini dar calificaţi, sunt principalele motive pentru care munca în străinătate este posibilă. Motivul pentru care munca în străinătate este dorită este sărăcia din ţară şi lipsa unor locuri de muncă suficiente. Lungimea cozilor de la agenţiile de ocupare profesională, distanţele enorme de la care vin unii solicitanţi, cheltuielile legate de acte şi autorizaţii, în condiţiile în care este mai mult decît clar că oferta este insuficientă în raport cu cererea, toate acestea nu sunt decît o măsură obiectivă a disperări ce îi cuprinde pe oameni atunci când, unicul mod de a se întreţine, munca, le este innaccesibil. Şomajul este un fenomen social, deja de amploare mondială, iar rezolvarea acestei probleme nu se poate găsi decît într-o amplă reformă. Munca în străinătate îşi are preţul ei psihologic, foarte mare. Oamenii ar prefera mai degrabă să lucreze aici, la ei acasă, chiar dacă pe bani mai puţini, numai să primească un salariu decent, decît să muncească în străinătate, pentru un salariu triplu, dar departe de casă, departe de familie, departe de prieteni. În afară muncesc atât specialişti români, cât şi muncitori necalificaţi. Specialiştii lucrează pentru salarii chiar foarte bune, fiind apreciaţi şi răsplătiţi în bună măsură conform cu munca depusă, chiar dacă de 3 ori mai puţin decât un nativ. Totuşi, datorită calificării deţinute, datorită competenţelor profesionale şi datorită cunoştinţelor de limbă străină, românii superior calificaţi se integrează mai uşor, se adaptează mai bine, reuşesc să căştige experienţă şi statut profesional, ajungând cu timpul să se naturalizeze ori să emigreze, în măsura în care acest lucru este posibil, stabilindu-se definitiv în ţara în care muncesc. Nivelul de cultură şi educaţie asigură o mai bună vizibilitate socială şi o aproape sigură recunoaştere a drepturilor colaterale (asigurări, locuinţă. . . ) Muncitorii necalificaţi, sau cu calificări primare însă, nu ştiu şi nu se pot proteja eficient. Sunt binecunoscute situaţiile în care numeroase firme de plasament în străinătate, nu s-au dovedit a fi decît afaceri profitabile pentru iniţiatorii lor, firme care nu făceau nimic altceva decăt să încaseze comisioane enorme(sute de dolari cel puţin), contra unor promisiuni niciodată onorate. În disperare de cauză, mulţi muncitori au căzut victime unor astfel de firme, cu care semnau contracte fictive păgubitoare. În cazul în care totuşi ajungeau să muncească în străinătate, mulţi nu îşi primeau nici măcar jumătate din salariul promis iar condiţiile de locuit şi mâncarea erau adesea improprii. De aceea, după nici măcar o lună, cei ajunşi în străinătate prin astfel de agenţi privaţi, fie se întorceau în ţară cu ultimile resurse, fie ajungeau pe piaţa neagră a muncii, fără asigurări, fără o adresă stabilă, pradă uşoară pentru orice fel de intimidări. Ofertele tranzacţionate de stat au cel puţin avantajul acoperirii reale, statul ocupându-se de siguranţa aplicanţilor, salariul promis fiind sigur şi dublat de condiţii verificate de locuit. Nu este mai puţin adevărat că agenţii privaţi autorizaţi pot şi ei oferii posturi bune. Faptul de a căştiga în trei luni cât într-un an în România, chiar în condiţii deosebit de grele, este însă o motivaţie suficient de puternică, pentru care mulţi îşi asumă orice fel de riscuri. Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca pune la dispoziţia celor interesaţi lista firmelor autorizate din toate judeţele ţării. Înainte de a accepta o oferta, un minim spirit de prevedere ar trebui să existe, mai ales că verificarea seriozităţii angajatorului poate economisi ultimii banii. A muncii în străinătate devine pentru mulţi o iluzorie soluţie salvatoare pentru care se sacrifică totul. În încercarea de a găsi un post afară sunt ignorate multe posturi existente aici, pentru că sunt considerate neatractive apriori. Poate nimic nu este mai reprezentativ decât relatarea unui muncitor în construcţii care şi-a caracterizat o perioadă de muncă de doi ani de zile printr-o singură frază: ”Munceam şi plângeam”. |
5. Viitorul incepe azi [Categorie: Articole Diverse ] [Publicat: 31/12/2008]
Viitorul incepe azi |
Viitorul începe azi. Viaţa se schimbă, economia se schimbă, munca îşi schimbă conţinutul şi natura. În momente de nesiguranţă şi incertitudine, “mâine” devine mai important chiar decât “astăzi” iar oamenii au nevoie să cunoască viitorul, au nevoie de certitudini. Întrebări precum “ce se va întâmpla”, “încotro ne îndreptăm”, “ce ne aşteaptă”, “ce vom face”, şi mai ales “ce putem face” devin întrebările prioritare. Cert este că nu putem şi nu trebuie să ne lăsăm surprinşi şi luaţi pe nepregătite de ceea ce urmează să se întâmple, şi deci, în limita resurselor de care dispunem, trebuie să anticipăm, cu rezerva desigur că nimeni nu poate prezice cu certitudine nimic. Totuşi, fie şi cunoaşterea largă a tendinţelor de aşteptat pe piaţa muncii este importantă şi oferă o linie de dezvoltare şi orientare oarecum liniştitoare. |
6. Viitorul muncii...munca viitorului [Categorie: Articole Diverse ] [Publicat: 31/12/2008]
Viitorul muncii...munca viitorului |
Conceptul de munca a suferit si continua sa sufere numeroase transformari, in directa relatie cu evolutia sociala, economica si tehnologica din prezent. Cea mai importanta cerinta asta este cea de flexibilitate Sorin Faur Director HR Ipsos Interactive Services www.ipsos-interactive.com |